... nu. Nu cutreieram paduri stati linistiti. Doar baruri, discoteci, cafenele, pe la scoala nu prea ajungeam dar asta e alta poveste :)))).
Glumesc evident. Am fost eleva cu coronita multi ani, patricipanta la olimpiade, si un copil cuminte pana pe la 17 ani. Stiti ca lucrurile bune au si ele o limita:). Asa au considerat si ai mei. La un moment dat, prin ultimul an de liceu, profesoara de romana mi-a spus ca sunt “branza buna in burduf de caine”. Nu stiam daca e un compliment sau un alint. Cred ca din amandoua cate putin.
Dar pornisem de la copilarie si io am trecut direct la adolescenta zbuciumata. Stupid me! Revin la subiect. Una din pataniile mele de copil a fost pe la vreo 3 ani cand am prins calimara. Mi-am turnat toata cerneala in cap. M-am transformat direct intr-un dracusor albastru. Una din matusile mele care trebuia sa fie baby-sitter s-a apucat sa ma frece cu tix pentru ca era imposibil de spalat.
Intr-o iarna, m-am dat cu saniuta pe derdelusul din fata blocului. Evident ca nu aveam notiunea de frana iar la baza derdelusului curgea o mizerie de parau care venea din cimitir si care nu era amenajat. Am plonjat foarte artistic direct in mijlocul paraului cu fata in jos, si eram foarte aproape de un mic inec. Mentionez ca apa avea 15-20 de centimetri. Si acum imi aduc aminte fata fratelui meu cand m-a scos de acolo. Era alb ca varul de spaima pentru ca ar fi trebuit sa aiba grija de mine. Clar ca dupa evenimentul respectiv am primit de la tata un bob din ala de plastic ca sa nu mai existe riscul unei rasturnari... de situatii. Va imaginati ca macar ala tinea loc si de barca in caz de nevoie.
Am fost si o mica gimnasta in copilarie. Unde esti tu, Nadia? Ca orice copil care se respecta nu tineam eu prea mult cont de restrictiile parintilor. Deh, copil cu personalitate. Ca sa nu ma vada saltand pe batatorul de covoare (pentru cei care nu stiu e o bara inaltata cam la doi metri), am plecat la bara blocului vecin. Si am fost artista. Zau! Am inceput sa ma leagan mai ceva ca Milosovici. Si da-i in sus, si da-i in jos, si iara in sus, si cand sa prind si eu un loop din ala peste bara mi-o scapat mana. Si nu stiu daca ati vazut vreodata stele verzi dar va zic eu ca sunt sclipitoare. Si sunt chiar verzi. Cu capul pe asfalt si o mica pauza de respiratie asa cam de vreun minut eram numa’ buna de tras in poza.
Dupa cum v-ati dat seama nu sunt nici pe departe niste chestii asa spectaculoase. Am auzit de la prieteni o gramada de alte patanii mai interesante si mai haioase asa ca va astept cu povestile proprii ca doar copii am fost :).
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
6 comentarii:
Bravo. dar scrisoarea catre CT nu isi va atinge scopul. anul trecut si clujenii au facut o petitie online impotriva furturilor din baschetul romanesc. Si s a schimbat ceva? NU!
Hihihi, eu am luat premii şi am fost la olimpiade, da' eram şi nebună de o disperasem pe mama :))) Pe cât era frate-meu mai mare de cuminte, pe atât mai mulţi copii băteam eu şi îi ţineam la respect :D Am cazut din pom pe spate, tot ca tine, cu respiraţia tăiată 1 min. Mă suiam pe blocul de 14 etaje de lângă blocul nostru şi scuipam să vedem care ajunge mai repede jos :)) Acu aş leşina să mă uit de la 14 în jos :D Am pus cu un coleg două ouă într-o cutie frumoasă de lemn a mamei, în vată şi apoi în cuptorul aprins, să vedem dacă ies pui :))) Noroc că a venit acasă mama, că dădeam foc la tot blocul :)) De pungile cu apă aruncate de la 4 la intrarea în pasajul dintre spatele şi faţa blocului, pe unde treceau zilnic zeci de persoane nu mai spun :))) Noroc că eram atunci mulţi copii de la 1 până la 10 şi niciodată nu ştiau pe cine să înjure :D Dar cel mai drăguţ a fost când am găsit la ai mei nişte prezervative, aduse de ei chinuit de prin RDG, pe care cu frate-meu le-am umflat şi le lansam de la geam :))) Mai vrei? Că nu cred că ajunge locul :)))
Lucruri simple, nebunii pe care atunci treceau asa, business as usual. Le faceam fiecare zi de zi ... Acum au capatat o alta aura si o alta valoare. Un post nimerit pentru ziua de vineri ! :)
rodicutzo, io o sa scriu in weekend, ca la mine-i mult de scris...stati pe aproape, nici nu stiti ce pierdeti :D
chestia cu sania am patit-o si eu, numai ca nu era un parau ci un tractor :)
nu stiu cum am scapat dar am facut-o...
plus altele, cand mergeam la furat struguri si ne alergau paznicii pe biciclete:)
@Anonim: Cui ii mai pasa?
@Lia: de la tine aveam un feeling ca ai facut o gramada de nebunii :))) nu ma intreba de ce dar iti raspund cand vii la Sibiu :P
@Marius: A fost intr-adevar un post de vineri :). Eu nu am reusit sa imi amintesc toate prostiile din copilarie pentru ca pur si simplu nu faceam :).
@Florinel: Ramai dator :D
@Filotas: Io n-am avut struguri prin zona dar imi imaginez ca erau mai buni decat aia din piata de cumparat :)))
Trimiteți un comentariu