marți, 30 iunie 2009

Dilema saptamanii sau cum pornesti o furtuna

Ceva mai de dimineata am primit un link la blogul lui Dan Andronic. Nu ma laud ca l-as citi prea des. Ocazional ar fi cuvantul mai potrivit, dar azi dimineata mi-a atras atentia un lucru foarte interesant si tot incerc sa ma abtin de la multe comentarii. Povestea suna in felul urmator:

In 23 iunie a.c., Dan Andronic posta pe blogul personal un mail cu referire la “darile” pe care angajatii anumitor institutii publice, sprijiniti de PD-L, sunt “obligati” sa le dea partidului ca un fel de “taxa de protectie”. Am sarit in sus. Uau ce subiect interesant! Care o fi urmarea daca e sa tinem cont de indemnul lui Andronic de a i se semnala pe mail cazuri cunoscute?!

Urmarea am aflat-o azi. Mai catre dimineata a fost publicat, pe acelasi blog, articolul din imaginea alaturata.
Din pacate aici nu va pot ajuta cu un link pentru ca in jurul amiezii, si aici este aspectul care mi s-a parut si mai interesant, articolul a disparut complet dupa cum veti putea vedea si pe site-ul ziaristului dar si in imagine.

Multe intrebari pot aparea. Care a fost interesul? Cine ce telefon a dat? Trebuia Andronic sa fi pus un xxx in locul numelui domnului Petru Lificiu, director ANRE? Va las sa raspundeti singuri ca eu cu teoria conspiratiei nu am afinitati.

Fiii ploii. Interviu cu sinistratu’

Locul interviului: “ferma” taranului pagubit, undeva in Moldova
Raul cu pricina: numiti voi unul ca in Moldova toate raurile ies din matca
Paguba: Tot ... adica tot ce a strans omu’ intr-un an de la precedenta inundatie

Reportera (o pitipoanca pe tocuri si musai blonda ca da bine): Si cum s-a intamplat nenorocirea?
Nacajitu’: Poi o vinit apa ase peste noapte da’ nu stiu ceasu cat era ca pe sara gustai si eu o butelca doua de vin la crasma din sat si muierea n’o fo’ nici ea prea bine dispusa ca am avut o cearta conjugala si o durmit in curte ‘se langa sopron.

Reportera: Si a plouat aseara?

Nacajitu’: Poi o plouat draguta cu galeata, ui ca aia de langa fantana de ziceai ca amu se sfarma norii pe noi.

Reportera: Si cum a venit apa?

Nacajitu’: Poi nu stiu zau cum o ajuns la noi aci in ograda, ca inainte sa ajung la crajma vinisera baietii ceia de la jandarmi si puneau ei ceva pe marjinea baltii si dijeaba lucrau sareacii ca pe ploaia aia de cu sara de’o vinit zau de era vreme de stat p’afara. O pus saci dar nu i’o pus cu cap do’nsoara ca noi ne tat uitam la ei cum lucra si le tat ziceam ca traba pusi de’a latu’ si ei nica, tat de’a lungu’ baltii i’o pus si daca am vast ca ploua i’am lasat ase acolo si ne’am tras noi ca ne’o zas crajmaru ca are un vin bun si ase.

Reportera: Si ce v-a luat apa?

Nacajitu’: Poi draguta, ce stranseram si noi p’aci prin ograda, casa cu tat ce era in ea de’am ramas amu numa’ cu hainele de pe noi. Apoi ne’o luat pe Ghita cel frumos ca il lasasem si noi liber aci pe marjinea baltii sa fie si el grasun ase de Craciun. Si ne’o luat amu si tati gainile ce le salvaseram de anu’ trecut. Si guvernu e de vina ca nu ne’o dat nica.

Reportera: Si cate gaini erau?

Nacajitu’: Poi doua da’ erau mari si outoare ca tati ziulica ciuguleau de pe tarlaua vecinului de’o vrut sa’mi ie si gatu amu un an ca vruia si el oua d’astea de la orataniile mele. Si guvernu’ e de vina ca nu ne’o dat nica.

Reportera: Si acum ce faceti?

Nacajitu’: Poi draguta, guvernu ie de vina. Si primaru ie de vina. Sa ne faca casele ase cum erau ele inainte ca ne prinde iarna si nici lemne de foc n’avem ca padurea ce’o avui am arso’ pan’ amu si n’o vrut rasinoasele astea sa creasca in ruptu’ capului pan’ amu.

Reportera: dar cum erau casele dumneavoastra?

Nacajitu’: Poi iereau zdravene draguta ca anu’ trecut cu manutele aistea culesai gunoiu’ de la vacile din ferma d’aici’sa si ma dusai pe vale’n jos ase si stransei niste lut d’ala bun, da’ nu mi-o dat statu’ nimic maica ca nu avusai ciment sa lipesc ninunea ce facui ca guvernu’ e de vina c’o vinit ase apa mare.

Update: NO COMMENT!

luni, 29 iunie 2009

O combinatie perfecta

Nervi, oboseala si in final buna dispozitie si relaxare. Cam asa as descrie saptamana trecuta in care am lipsit cu brio de pe blog. Nu am lipsit numai de pe net ci si din Sibiu la sfarsit de saptamana, desi un drum obositor de Bucuresti s-a facut scapat miercuri. Poveste lunga si nu am de gand sa va plictisesc dar amanarea plecarii in capitala mi-a provocat nervii.

Printr-o intamplare fericita mi-am luat concediu vineri si am pornit la mare. Obositor drum daca stai sa te gandesti ca 7 ore de drum pe soselele noastre nu sunt chiar de ici de colo. Totul a meritat pentru ca am avut parte de o vreme superba la Saturn si ma puteti intreba cum de mi-am schimbat parerea despre litoralul romanesc. Daca anul trecut am fost dezamagita de un Olimp deplorabil, acum situatia a fost cu mult schimbata. Va puteti imagina ca Saturnul chiar e frumos? Lasand la o parte plaja care nu e la fel de mare sau de nisipoasa ca la Mamaia dar strazi curate dotate cu cosuri de gunoi la tot pasul, iarba taiata proaspat, terasele cu plante ingrijite, comertul civilizat in cladiri special amenajate, si asta fara chioscurile improvizate si fara mirosurile de mancare gatita in coltul strazii, si la toate astea s-au adaugat niste servicii de buna calitate. De preturi nu ma pot plange ca nu as face diferenta intre o terasa din Sibiu si una de pe litoral. Daca in Sibiu beau Ursus cu 6-7 lei, in Saturn am baut-o cu 4-5, si cafeaua o gasesti de la 1,5 la 5 lei.

La toate astea s-a adaugat un sejur intr-un hotel de 4 stele pe care l-am inaugurat de fapt. Cand am ajuns noi acolo inca se mai zugravea, se mai puneau scaunele si mesele in balcoane, se umpleau frigiderele si se monta liftul, dar chiar cu micile incoveniente Cleopatra a fost primitor si oamenii foarte amabili. Sacaitor a fost faptul ca, la piscina, dupa ce imi pregateam cu sarg scrumiera cu servetel umezit cu un strop de bere, venea fata de la bar si o schimba tot la 5 minute. Asa erau dispozitiile si era chiar amuzant.

Weekendul a fost unul perfect, dar ca sa nu uitam ca traim in Romania si ca sa ne trezim la realitate, am fost putin amenintati cu pistolul pe autostrada Bucuresti-Pitesti ca nu am facut loc la comanda unor tigani pe banda a doua. Va sfatuiesc sincer sa va feriti daca vedeti un P 206 cu numarul GR-09-PVZ care merge cu 200 la ora. Pe el scrie "pericol" si aveti toate sansele sa va stricati sejurul.

O saptamana buna va doresc.

joi, 18 iunie 2009

Bancul zilei

2 miriapozi, el si ea, se giugiuleau. Dupa 3 ore de oftaturi, zice el:
- Hai, nu fi rea, spune-mi, intre care picioare o ai ?!?!

miercuri, 17 iunie 2009

Irecuperabil



Imi provoaca constante dureri de cap. Imi provoaca un ulcer bazat pe stres. Imi provoaca alergii.

S-a intrat in campanie la prezidentiale. Stim. Dar e bulversant cum un sef de stat face tot felul de afirmatii fara sa fie probate de justitie. E bulversant sa vezi un sef de stat care nu stie altceva decat sa se manifeste in cel mai pur stil mitocanesc pe micile ecrane. Ii place sa se vada invitat lunar la televiziunea de stat. Ii place sa faca circ. Ii place sa se vada pe prima pagina a ziarelor. Ii place sa arunce o bomba de presa si sa se spele altii pe cap cu ea. Se sterge pe picioare cu tot ce inseamna functia de presedinte, cu diplomatia de care nu are habar. Ne face ca un capitan de corabie demonstratii de mitocanie urbana. Se mira dupa aia de ce presa ii sare in cap. Singurele sale explicatii sunt ca pe undeva sunt niste moguli care controleaza presa. Asa o fi dar nu te poti astepta ca sa iti pupe toti picioarele. Nu toti au convingerile lui de scuipator de seminte prin piete. Nu numai presa are un ghimpe impotriva lui ca presedinte jucator. Si cum se face ca in toate ziarele nu citim decat ce a spus si ce a dres? Si cum se face ca are atata spatiu in ziare si la TV? Si de ce? Ca nu avem destule probleme? Ca unii nu mai au bani de rate? Ca unii au ramas someri? Ca in loc de o dezinflatie pe fondul lipsei consumului noi avem inflatie?

Pentru ca Base se pricepe de la economie la sport si la invatamant. Uite de aia. Ca el stie cum trebuie sa mearga lucrurile in tara asta. Ca el e cel mai mare mogul. Ca el isi permite sa faca trafic de influenta si pentru ca modelul Iliescu de “sarac si cinstit” nu e de actualitate. Ca are tata doua fete si familie numeroasa. Ca ce-i in gusa si-n capusa. Ei uite de aia este un irecuperabil. Si recunosc ca ulcerul si alergiile nu trec. Sunt si astea in categoria de nevindecat.

luni, 15 iunie 2009

O problema de credibilitate

Vineri ne-au omorat programele de stiri cu declaratiile lui Basescu la adresa tuturor dar cel mai important aspect pe care l-am retinut a fost legat de criticile aduse BNR. Mi se pare stupid sa “certi” BNR ca a fost optimista. Ca nu te-a avertizat pe tine ca sef al statului ca intram in recesiune. Ca te-a dezinformat pe tine ca sef al statului de cum va evolua Romania in 2009. Domnul presedinte probabil ca a uitat ca el era capitan de Titanic. Probabil ca a uitat reactiile BNR cu privire la lipsa masurilor de combatere a crizei care ar fi trebuit sa fie apanajul guvernului. A uitat cu siguranta ca BNR e institutia care a garantat pentru creditul urias de la FMI si e institutia unde se va duce acest credit. Sau poate n-a uitat dar sigur BNR e vinovata ca nu l-a tras de maneca sa-i spuna ca economia Romaniei intra in recesiune. A uitat in schimb care sunt rolurile in economie si probabil ca nu-l intereseaza ca BNR a urmarit interesele generale ale populatiei, respectiv controlul inflatiei prin curs, controlul asupra bancilor comerciale care, spre deosebire de alte state, nu au probleme, si nu a urmarit interesele de grup ca executivul.

In replica, Adrian Vasilescu a facut urmatoarea declaratie:

"Optimismul BNR este firesc. S-a manifestat la un singur lucru şi anume, de fiecare dată când a apărut vocea BNR, s-a referit pe rând la problemele financiare cu care ne-am confruntat. Era Ministerul de Finanţe în situaţia de a nu-şi mai plăti datoriile? S-a rezolvat această situaţie şi băncile s-au mobilizat şi-au împrumutat Ministerul de Finanţe. S-a vorbit despre încetare de plăţi? România nu este în încetare de plăţi".

In consecinta, cine are credibilitate?

joi, 11 iunie 2009

Anunt umanitar

Stiu, pana acum am scris tot felul de povesti nemuritoare pe aici. Ba politica, ba de ce gratar am mancat in weekend, etc.
De data asta este un pic altfel. E vorba despre o fetita care nu aude. Care are nevoie de un aparat auditiv mai performant pentru ca va merge la scoala in toamna si ii va fi greu. Nu ma pricep la cuvinte asa ca o sa va las sa cititi in Sibiu Standard un articol complet despre povestea Andreei si poate cineva se incumeta sa dea o mana de ajutor.

miercuri, 10 iunie 2009

EU SUNT MOV

Din putul gandirii scoasa si la mare plictiseala, dupa o partida de .... scos buruiana.

Mie imi trec o gramada de idei prin cap, mai ales atunci cand n-am nici o idee despre ce vreau sa scriu. E doar o poveste care nu stiu nici daca va prinde si nici daca nu va prinde. Dar s-o iau cu binisorul.

Mie imi place politica. Mi-a placut de copil sa ma cert cu bunicii care il votau pe Iliescu care le dadea si le facea si io cu ideile mele de pui monarhist. Sa nu radeti ca mai aveam putin si tineam doliu cand a murit Coposu. Bun. Si de la certurile astea cu bunicii de prin clasa a 5-a a 6-a am ramas io convinsa ca e bine sa faci politica. De preferat de dreapta dar daca ne gandim ca in USA sunt doua partide de principiu de stanga io n-am nimic impotriva. Si continuam. Si m-am gandit io asa ca ce culoare sa inventez ca sa exprime stare de lehamite de acum. Apoi nu-s decat 20 de ani de cand fac politica asa ca nu sunt chiar novice. Si nu ma certati ca n-am facut politica de partid dar nu le-am inteles niciodata pe curvele astea de toate culorile care se plimba din dreapta in stanga si se dau mari patrioti. Revin la culoare. Am zis ca rosu e exclus. Apoi chiar cu nea Ilici sa fiu partasa, nu multumesc. Ma gandeam la galben dar aia sunt liberalii si nu prea fraternizez eu cu florile si in special cu crinii, astia imi provoaca alergie. Si ar fi mers un portocaliu dar zau de pot intelege codul de bune afaceri cu borduri pe care il practica. Si m-am gandit si la verde dar asta e luat de ecologistii aia care nu prea au treaba cu ecologia dar au treaba cu politica. Si zau de nu mi-a zburat mintea si la albastru dar imi trecea un tricolor de-a lu’ Vadim prin fata ochilor si am renuntat cu mare scarba si la el. Si mi-a traznit sa aleg mov. Si acum explicatia manifest ca sa nu ma acuzati dupa aia ca am furat te miri ce culoare din curcubeu:

MOVUL este pentru cei care nu merg la vot. E pentru cei care sunt scarbiti. E pentru cei care nu mai sufera tonomatele. E pentru cei care au renuntat in idealurile democratiei. E pentru cei care schimba programul de stiri. E pentru cei care prefera un gratar cu prietenii. E pentru cei care iubesc libertatea. E pentru cei care au principii. E pentru cei care s-au saturat sa mai injure. E pentru cei care doresc eradicarea analfabetismului. E pentru aceia pentru care a citi o carte inseamna mai mult decat 10 filme. E pentru cei care doresc o viata linistita pentru copiii lor. E pentru cei care au limite. E pentru cei care nu au limite (si aici nu e nici o contradictie). E pentru cei care exclud extremele. E pentru cei care au 7 ani de acasa.


Stiu ca movul indeplineste multe cerinte. Stiu ca movul are ceva aparte si stiu ca nu apartine nimanui. Si mai stiu ca sunt 80% romani care se pot adapta movului.

PS : Nu ma pricep la bannere dar poate e vreun binevoitor sa ma ajute cu unul. Si daca sustineti MOVUL nu vreau decat sa spuneti la voi pe blog : EU SUNT MOV !

Update: Pentru a sustine alegerea culorii am sa transcriu si cateva din semnificatiile acestei culori:

Este culoarea persoanelor marcate de spiritualitate. Le place sa invete din experiente si sa citeasca despre vietile altora. Este considerata o culoare regala, asociata, in general, cu luxul, creativitatea, spiritualitatea si tot ceea ce este sofisticat.

Violet (mov) - este culoarea independentei personale. Rezulta in urma amestecului dintre rosu si albastru, simbolizand pasiunea care se stinge. Reprezinta, de asemenea, singuratatea si individualismul.

Violetul (mov) este culoarea regilor. Ea sugereaza luxul, bogatia si sofisticarea. Este culoarea pasiunii, romantismului si emotiilor.

Ne-o punem???

Cu ei doi adica. Adica cu cei doi Basescu. Daca nu ati vazut-o pe EBA la emisiunea lu' varu’ Nasu’ va invit la sinteza interviului in Cotidianul.

Declaratia este dementiala si te invita la multe cujetari :
“Cei care până acum îşi puneau mintea cu un Băsescu, acum trebuie să şi-o pună cu doi”

No ce ziceti? Ne-o punem?

marți, 9 iunie 2009

Am castigat!!!

Niste prieteni in primul rand. Pentru ca odata cu Festivalul de Teatru, s-a desfasurat la Sibiu si conventia de tatuaje Transilvania Tatoo Expo si am avut musafiri. Musafiri de vaza evident care au venit pentru evenimentul in cauza. Si ca sa nu fiu foarte formala pentru ca sunt sigura ca Lia ma va bate la capitolul artistic pot sa spun ca am avut parte de un weekend de milioane. Ce tu iesit in carciumi seara, ce tu vazut piese de teatru ... am ratat tot. Cei doi sunt de vina pentru asta dar credeti-ma pe cuvant : a fost bestial !

Dupa ce i-am asteptat noi acasa pe musafiri cu o tocana aita si o ciorba de fasole boabe cu afumatura ca la mama, au aparut in sfarsit si ei. Evident ca ora de masa trecuse de mult asa ca am lasat-o pe ziua urmatoare, adica pe vineri ca deh, unii mai lucreaza nu se si distreaza.

Ca prima impresie. Eu pe Lia nu am cunoscut-o decat virtual. Stiti voi, un blog, un mess, in final, adica miercuri si telefonic ca avea nevoie de indicatii pretioase ca sa nimereasca Cisnadie (sic !), comuna importanta de altfel. Si parca ne stiam de o vesnicie. Nu ne-a mai tacut gura toata seara. Am trecut la beri, tuici (ca tot ma cearta Ramona pe aici), vinoase, d’ale lui Bahus fireste. Si noi vorbeam, Si vorbeam. Si sotul intr-un final m-a intrebat : dar voi sigur nu v-ati cunoscut inainte ???


Noh si incepu’ si festivalul. Noi am ratat prima zi ca nu ne-a invoit nimeni dar pentru ca Lia si-a bagat nasul in oale s-a abtinut de la orice meniu de catering in oras. Si pot sa va spun ca bine’o facut. Ea ca ea, dar Razvan dupa o farfurie de ciorba si una de tocana o zis ca mai merge una de tocana, si dupa aia parca parca mai intra una de ciorba. Minune mare unde putea sa intre atata mancare in el, zau, ca nu-i facea deloc concurenta sotului la dimensiuni.

Trecem peste. Noh, la 1 noaptea nu ne mai opream din povesti. Si la 3 noaptea nu ne-am mai oprit. Si s-o dus dracului tat planul de iesit in oras. No si la 3 jumate Lia a capitulat dar noi nu. Si da-i bere si da-i tuici si da-i vinoase si la 5 jumate am capitulat si eu. Dar ei doi nu. No si in continuare da-i tuici si da-i bere si da-i vinoase de parca se gatau in dimineatza aia. No si dupa ce-o prins rasaritul la 7 jumate a capitulat si Razvan. No si pe la 9 jumate o capitulat si al meu sot. Dar o vast rasaritul in varful dealului ? L-o vast.

Si n-am terminat, ca doara weekendul tine 3 zile. Si am vrut sa-i fac o surpriza Liei chemandu-l si pe Miju, pe care eu nu-l vazusem de vreo 8 ani incheiati, la gratar. A venit si cu sotia care, in ciuda a ce scrie Miju de stalp si zbir acasa, este o femeie de nota 20. Asa am intregit un grup pe care Valeda tot vroia sa-l vada compact. Scopul a fost altul decat un summit FYT dar ce a iesit a fost oricum o intalnire intre prieteni.

Si daca va spun ca ma programasem la tatoo ? Pai da. Dar pe caldura aia din cort de se topea vaselina am renuntat si eu si Teo dar nu fara promisiunea de a-mi face unul peste o saptamana cand plec la Bucuresti. Ca asa-i frumos. O vizita cere alta. Lia stie.:)

Si cum spuneam la inceput. Am castigat cu siguranta niste prieteni. De suflet. Si ca sa nu uit si partea boema, de parca pana acum a fost o chestie clasica, i-am umplut-o pe Frieda nu numai cu hainute de la Ramoo si Dorina, colegele mele, pentru oamenidarnici dar si cu niste telemea de la botul calului cum s-ar spune si cu niste tarhon ca sa-si aduca aminte la fiecare ciorba de fasole ca tot ardeleanca e.

Analiza subiectiva

Punct de vedere personal asupra rezultatului electoral.

Poate cineva imi va explica si mie de ce ultimele alegeri au fost fixate in zi de sarbatoare cand tot poporul are parte de un weekend prelungit (30 noiembrie si 7 iunie). Poate imi va explica si mie cineva de ce profilul alegatorului roman este: peste 50 de ani si cu studii medii. Cea mai buna explicatie pentru intrarea in PE a PRM-ului si a rezultatelor bune a PSD si PD.

Tind sa cred ca PNL a pierdut alegerile din felul prost in care isi gestioneaza electoratul. Daca e sa ne luam dupa profilul alegatorului PNL, acesta este intreprinzator, intre 30-45 de ani si cu studii superioare. Pai in zile de sarbatoare se cunoaste ca oamenii putin mai instariti pleaca de acasa. La gratare, la statiune, la vila de pe valea x, etc. Nu poti sa ai pretentia ca acest tip de om sa mearga la vot. Nu poti sa-l mobilizezi cu o campanie electorala facuta de si pentru Crin. Pana la urma a fost vorba de niste alegeri la Parlamentul European, iar construirea imaginii de locomotiva a partidului nu tine. Toata lumea e constienta ca PNL este un partid de oameni independenti unde fiecare isi urmareste propriile idei si principii, liberale evident dar nu e neaparat o constructie unitara a oamenilor din partid cum se regaseste in PSD sau PDL.

Nu ma deranjeaza rezultatul asta pentru ca nu reprezinta o surpriza. Sunt scarbita dar deja e alt sentiment. Romania nu face exceptie in UE in ce priveste accederea extremistilor in forul legislativ. Absenteismul este cauza principala a acestor rezultate si sincer nu imi dau seama cum ar putea oamenii politici sa mobilizeze populatia. Poate ca miza e neimportanta pentru unii daca tinem cont ca s-a votat ca parlamentarul UE sa ne asfalteze ulita si sa astupe groapa din intersectie.

Cu regret pentru clasa politica actuala dar nu este capabila sa evolueze iar noi incepem sa ne pierdem speranta.

joi, 4 iunie 2009

Cauta garla

Mai si de n-am cautat-o !!!!!

Ca sa incep cu inceputul ca am fost si eu la capitala. Cu masina evident si fara GPS. Nu stiu cine a incuiat GPS-ul in masina in timp ce a dus-o la vopsit si a naibii aia de la vopsitorie ca nu puteau deschide masina decat la 5 pm. Adica daca stateam dupa ei ajungeam pe furtuna in Bucuresti. N-a fost sa fie si asa mi-am facut temele cu harta, cu traseul, tot tacamul si da-i la drum.

N-am probleme prin capitala cu masina ca stiu 3 strazi mari si late iar drumul la hotel e unul relativ usor daca tin minte ca trec Dambovita spre Regie si ajung la destinatie. In fine. Cu mult sarg am ajuns in Bucuresti si am scapat de aglomeratia din Militari dupa 3 ore jumate. Cu totul. Dar n-am scapat de furtuna aia faimoasa. De pe terasa pensiunii pana in camera erau numai vreo 20 de metri dar parca am stat sub dus vreo 10 minute . Trec si peste asta ca e o banalitate, dar cum spunea cineva pe aici “da pe dinafara scrisul”.

No ziceti-mi voi acum cum sa nu ma pierd prin Regie cand strada pe care e pensiunea e cu sens unic si n-am nici o sansa sa nu pierd garla din vedere? Io viteaza am mers pe logica ca daca tin minte ca am Dambovita in spate trebuie sa fac tot dreapta si dreapta ca sa ajung la garla. No si asa m-am piert. Am plecat de la hotel. In capatul strazii am facut dreapta. Am ajuns la o intersectie foarte aglomerata si am facut din nou dreapta, si tot inainte, si m-am trezit ca dau in fundatura. Si intoarce. Si fa iara dreapta, si la un moment dat stanga, si la un moment dat dau intr-un bulevard. Mare mai. Unul de 3 benzi desi dupa cum stateau masinile la semafor ziceai ca e de 5. Si pentru ca m-am prins ca nu-i directia buna am tras frumusel dreapta si am gasit o tanti draguta de mi-a explicat ca tot inainte si fac iara dreapta si vad garla. Mai si io fericita plec, si fac dreapta, si vad garla si intr-o pierdere de memorie in loc sa trec podul io fac iara dreapta. Si iar m-am intors de unde am plecat. No si de n-am injurat garla aia ca nu mai stiam pe care parte a Dambovitei sunt. Ca sa fie meniu complet se mai si lucreaza pe Splaiul Independentei catre calea Plevnei deci blocaj mental. Noroc ca-s fata descurcareata si am zis ca oi fi io de dreapta ca tin cu PNL-ul dar parca ar fi bine sa fac si stanga si dragii mei, va anunt ca am reusit sa trec podul si s-o iau catre Unirii unde aveam emotii ca ratez bulevardul. Ma jur ca acum stiu drumul cu ochii inchisi dar o fost asa complicata pierderea aia de nu va pot explica.

In final am gasit drumurile toate, nu m-am mai pierdut, dar data viitoare nu mai plec fara GPS ca zau imi provoaca asa o liniste sufleteasca vocea aia care spune “Intoarceti” si “Reconfigurare traseu”:)))).

Si voi? Ce ati mai facut?

marți, 2 iunie 2009

A comenta sau a nu comenta ... asta e intrebarea!

Ieri am primit un comentariu anonim.
“Ma streseaza ENORM goana bloggerilor dupa audienta, dorinta de a ceste in sondaje...ca sa, ce?
ma streseaza orice fel de dorinte si orice tentativa de a le indeplini mi se pare inutila si ridicola...hei, voi care scrieti, nu v-ati saturat de cuvinte?
e clar ca ori nu avti altceva mai ...profund de facut, ori aveti asa o intensitate a trairilor si o viteza de scris care da pe dinafara....Si chiar comentati pe alti bloggeri de placere si din curiozitate intelectuala?sa fim seriosi, ne cunoastem, nu?”


Era legat de stres evident, ca la drept vorbind fiecare are dreptul sa fie stresat de cate ceva. Nu toti putem avea aceleasi (ne)linisti interioare. La un moment dat toti avem nevoie de cate un distonocalm. Pot raspunde ceva mai in amanunt acestui comentariu totusi fara a scrie povestea vietii mele.
Motivatia de a scrie pe blog, cu precizarea ca scriu si pentru altii: daca vroiam sa scriu pentru mine imi faceam un jurnal care in nici un caz nu era public. Scriu pe blog pentru ca este o forma de a interactiona cu oamenii, nefiind niste fiinte izolate. De asemenea, este forma prin care imi manifest aprobarea sau dezaprobarea asupra unor nelinisti personale si este la latitudinea fiecaruia sa citeasca sau nu ceea ce public aici.
Traficul si audienta si de ce comentam alti blogeri: Contrar ideii ca facem comentarii pe alti blogeri doar din dorinta de a ne descoperi altcineva, pot sa raspund ca un blog fara comentarii este inutil. Comentariul este o forma de respect de genul: ti-am citit postul, mi-a placut ideea, te respect deci las amprenta. Nu vad de ce este vreo diferenta intre a-i comenta pe Ciutacu si Bendeac, si a-i comenta pe Calin si Lia de exemplu.
In alta ordine de idei, sunt convinsa ca daca as scrie analize economice as avea trafic mai mare decat in prezent, deci nu cred ca scriu doar pentru a se plimba lumea pe aici. Daca as castiga ceva din publicitatea pe blog, ar fi discutabil traficul, altfel e penibil sa pui in felul asta problema.

Mesaj de incheiere pentru “Anonim”:
Spre deosebire de tine, nu imi doresc sa fiu anonima pentru ca nu imi pot sustine punctul de vedere. Orice nume ar fi fost binevenit. Cu respect.

luni, 1 iunie 2009

GM a murit!!! Traiasca GM!!!!

Dupa o lunga istorie si traditie in contructia de automobile, GM si-a anuntat falimentul. Compania intra in reorganizare si mai are nevoie de bani pentru finalizarea acesteia. Povestea de succes poate continua daca va reusi in 90 de zile sa se restructureze insa cu un cost suplimentar de 30 de mld de dolari.
povestea o gasiti in ZF si pe site-ul TMCTV

Suntem buni ba!!!!!!!

Ca sa revenim la lectii de depasit criza, s-a publicat topul intermediarilor la BVB pe luna mai si va anunt cu respect ca am urcat in topul general cumulat un loc. Adica de pe 6 am ajuns pe 5. In alta ordine de idei suntem pe locul 3 la categoria actiuni+drepturi si la BVB si pe piata Rasdaq. Deci suntem buni baaaa!!!!!!

Top BVB mai 2009

Ma streseaza ....

Ma streseaza latratul catelei la 1 noaptea ... s-ar spune ca are saraca o scuza ca i se intampla chestia asta de doua ori pe an, dar cred ca si eu mi-as stresa sotul la maxim daca as latra si eu lunar macar o zi.

Ma streseaza coada de la semafor. A devenit o aventura fumatul a 10 tigari pana vad verdele.

Ma streseaza ploaia. N-ar trebui de fapt ca si gazonul isi cere dreptul, dar nu e sacaitor sa treci de la costum de baie la 10 pulovere?

Ma streseaza buruienile. Sincer io sunt de vina ca inca nu stiu care sunt florile din seminte si care sunt buruienile, dar aia nu le scuza.

Ma streseaza Borcea. Nu stiu de ce ca n-am o explicatie clara, dar stiu ca schimb programul cand il vad dansand a la Shakira.

Ma streseaza Bursa. E rutina, dar cand vad spiritul de turma am o problema de perceptie. Macar nu e Caritas si ce isi face omul cu mana lui se numeste ..... munca manuala.

Ma streseaza femeia de servici. A uitat din nou sa dea cu aspiratorul si nu-mi ziceti va rog ca sunt exagerata.

Ma streseaza ziua de luni. Parca tot mai prost incep saptamana de imi aduc aminte de toate minunile care imi provoaca stres. Ups. E luni.
A apărut o eroare în acest obiect gadget