Cat de stupida e situatia in Romania, o stim. Ne-am invatat ca in politica noastra Hotul striga “Hotii!”. Cati dintre noi nu am sperat ca poate la alegeri nu mai ies “aia”? Ni s-a demonstrat de fiecare data ca nu se schimba nimic. Explicatia e simpla. Cei de stanga vor avea intotdeauna un electorat disciplinat, pe cand cei de dreapta vor avea un electorat care prefera sa se ingrijeasca singur de problemele lui decat sa piarda vremea pe la sectiile de vot (nu-mi spuneti ca PD-ul e de dreapta ca vomit instant).
Nu ma convinge cu nimic strigatul de lupta al basescienilor. Condamnarea unei intalniri la Grivco intre x si y din partea unuia care a pus tara la cale la Golden nu stiu cum, e cu atat mai stupida si perversa cu cat vine de la “neprihanitii” Videanu, Berceanu & co. Din partea mea n-au decat sa isi scoata ochii la televizor, sa se injure, sa se scuipe prin Parlament, sa faca referendum pentru rahatul de caine de pe strada (sa vezi atunci prezenta la vot :D ), sa o faca in sus, sa se scarpine unul pe altul etc.
Marea problema, pe care o am totusi, e aceea ca politica din Romania a regresat pana la nivelul anilor ’90, cand Ilici a reusit sa dezbine familii si sa provoace atata zazanie intre oameni incat nu iti venea sa mai deschizi gura de teama sa nu te certi. Eu una va spun cu mana pe inima ca am crezut in maturizarea poporului roman. Am crezut si sperat ca in 20 de ani se vor schimba si clasa politica si mentalitatile. Am sperat ca vom fi atat de intelepti incat sa nu mai avem in Parlament vreun Nastase, Hrebenciuc etc.. Am sperat ca a trecut destula apa pe Cibin si Dunare incat sa nu mai existe atata inversunare.
Cineva spunea ca: de ce sa fure in liniste cand se poate fura cu scandal? Logica asta pe mine ma depaseste. Vin si imi pun o intrebare de bun simt: nu ne-a ajuns placa cu averile facute prin furt? Chiar suntem un popor de hoti atunci si nu putem sa ii condamnam pe italieni cand ne catalogheaza astfel. Eu una nu cred ca traiesc intr-o societate in care cei bogati sunt obligatoriu hoti. Da. Exista multe cazuri, dar aici am nevoie de o justitie hotarata. Nimic mai mult.
La noi, indiferent de intentii, se pune intai problema coruptiei si a hotiei de genul: “ala are bani ca a lucrat cu statul, si stiiiim noi cum a luat contractul”, “ala e mare scula in Pxx, a furat de a rupt”, mai are rost sa dau exemple? Ma scuzati, dar in conditiile astea toti lucram la niste hoti. Pai daca lucram la ei, nu e mai bine sa gandesc ca acel “hot” imi da mie de lucru? imi da un salariu decent, imi ofera toate conditiile ca eu sa traiesc de pe urma lui. Exclud orice idee cum ca face profit de pe urma mea. Nu sunt sclav. Am un statut de angajat si, pentru ca suntem intr-o economie de piata, este absolut normal ca acea companie sa aiba profit ca eu sa am loc de munca si peste 10 ani, pentru ca nicaieri in lume nu rezista cineva doar pe pierdere. Nu exista loc de binefaceri asa ca ma bucur ca patronul se imbogateste si ca firma rezista. E o lege a firii.
Si acum va intreb: vrem furt cu scandal sau vrem furt in liniste?
UPDATE : cu intrebarea asta mi-a venit in minte Toparceanu
"De-aş întreba pe cea mai sensibilă cucoană:
Vrei artă cu morală sau artă cu... havană?
În gând ea mi-ar răspunde: "Vreau artă cu trabuc"
Deci piesa ce se joacă e-o piesă cu bucluc."
cam asa si in "teatrul" nostru