joi, 4 iunie 2009

Cauta garla

Mai si de n-am cautat-o !!!!!

Ca sa incep cu inceputul ca am fost si eu la capitala. Cu masina evident si fara GPS. Nu stiu cine a incuiat GPS-ul in masina in timp ce a dus-o la vopsit si a naibii aia de la vopsitorie ca nu puteau deschide masina decat la 5 pm. Adica daca stateam dupa ei ajungeam pe furtuna in Bucuresti. N-a fost sa fie si asa mi-am facut temele cu harta, cu traseul, tot tacamul si da-i la drum.

N-am probleme prin capitala cu masina ca stiu 3 strazi mari si late iar drumul la hotel e unul relativ usor daca tin minte ca trec Dambovita spre Regie si ajung la destinatie. In fine. Cu mult sarg am ajuns in Bucuresti si am scapat de aglomeratia din Militari dupa 3 ore jumate. Cu totul. Dar n-am scapat de furtuna aia faimoasa. De pe terasa pensiunii pana in camera erau numai vreo 20 de metri dar parca am stat sub dus vreo 10 minute . Trec si peste asta ca e o banalitate, dar cum spunea cineva pe aici “da pe dinafara scrisul”.

No ziceti-mi voi acum cum sa nu ma pierd prin Regie cand strada pe care e pensiunea e cu sens unic si n-am nici o sansa sa nu pierd garla din vedere? Io viteaza am mers pe logica ca daca tin minte ca am Dambovita in spate trebuie sa fac tot dreapta si dreapta ca sa ajung la garla. No si asa m-am piert. Am plecat de la hotel. In capatul strazii am facut dreapta. Am ajuns la o intersectie foarte aglomerata si am facut din nou dreapta, si tot inainte, si m-am trezit ca dau in fundatura. Si intoarce. Si fa iara dreapta, si la un moment dat stanga, si la un moment dat dau intr-un bulevard. Mare mai. Unul de 3 benzi desi dupa cum stateau masinile la semafor ziceai ca e de 5. Si pentru ca m-am prins ca nu-i directia buna am tras frumusel dreapta si am gasit o tanti draguta de mi-a explicat ca tot inainte si fac iara dreapta si vad garla. Mai si io fericita plec, si fac dreapta, si vad garla si intr-o pierdere de memorie in loc sa trec podul io fac iara dreapta. Si iar m-am intors de unde am plecat. No si de n-am injurat garla aia ca nu mai stiam pe care parte a Dambovitei sunt. Ca sa fie meniu complet se mai si lucreaza pe Splaiul Independentei catre calea Plevnei deci blocaj mental. Noroc ca-s fata descurcareata si am zis ca oi fi io de dreapta ca tin cu PNL-ul dar parca ar fi bine sa fac si stanga si dragii mei, va anunt ca am reusit sa trec podul si s-o iau catre Unirii unde aveam emotii ca ratez bulevardul. Ma jur ca acum stiu drumul cu ochii inchisi dar o fost asa complicata pierderea aia de nu va pot explica.

In final am gasit drumurile toate, nu m-am mai pierdut, dar data viitoare nu mai plec fara GPS ca zau imi provoaca asa o liniste sufleteasca vocea aia care spune “Intoarceti” si “Reconfigurare traseu”:)))).

Si voi? Ce ati mai facut?

6 comentarii:

ramoo spunea...

In Bucuresti si cu gps-ul te pierzi la cat de des schimba aia sensurile :D Eu o data am fost cu masina pe acolo si jur ca nu mai fac greseala asta. Mi-au trebuit 3 ore sa ajung la pensiune, iar cand am plecat, 2 ore sa ies din oras. Ori eu sunt de vina ca sunt din provincie si dupa cum zic ei..."aia din provincie e prosti",ori ceva nu functioneaza acolo:P. Acolo totul e pe invers.Pe rosu se trece, iar definitia nanosecundei este reformulata: durata de timp intre momentul cand se face galben ( spre verde) pana la claxonul cretinului din spate care se grabeste naiba stie unde. No...am multe de zis, dar deja stiti si voi. Nu vreau sa-i jignesc :P
Doamne ajuta ca stau in Sibiu si feriti-va de taxiuri, tiruri si masinile cu nr. B...:D.

Miju spunea...

ai adus-o pe Lia?

Incerc cumva sa dau de tine, chiar si fara gps :D - poate gasesc o fereastra sa ne vedem la un cico, vorba Liei

florinel spunea...

si eu fusei cu treburi acum multi ani prin bucuresti, si evident mi-am facut lectiile constiincios, notat adresa, numere de telefon in caz ca nu gasesc adresa, zona, sectorul, cu ce autobuz ajung de la Gara de Nord, tot tacamul...am ajuns cu bine in gara, ma dau jos din tren,sunt luat in primire de cativa burtosi mai bronzati si cu ceafa lata, taximetristi pirati, ca ma duc ei unde vreu si nu ma costa mai nimic, cu greu le-am facut vant si ajung la statia de autobuz din fata garii, nu ajunsei de 2 min si pac in fata mea se opreste un autobus cu numarul care trebuia sa ma duca la destinatia mult visata, parca pe mine ma astepta, stiau c-o sa vin, imi zic eu in gand si s-au gandit sa fie politicosi si sa nu astept hai hui...bun, sui eu repede si hai la drum, merg ce merg da parca nu vedeam indiciile de pe traseu care sa-mi confirme ca-s pe drumul cel bun, nelinistit intreb pe alt calator daca acest autobus merge la adresa care ma interesa pe mine, evident ca nu, erau reparatii la drum si trebuia sa ocoleasca zona...si uita asa m-am pierdut prin bucuresti, apoi apuca-te si cauta adresa si schimba atle mijloace de transport, metroul, taxiul....pot sa spun ca-n bucuresti m-am descurcat mult mai rau decat in budapesta desi acolo nu cunosteam deloc limba maghiara

Jenika spunea...

@Rodi....
Vai....
Asta a fost tare...
:)
Gandeste-te cum tiar fi sa te descurci la minel aSan Jose , unde directiile si adresele sunt date in functie de punctele cardinale...si asta...nota bene...intr-un loc unde multe repere nu prea ai.In plus pentru inebunirea mintii si neuronilor turbati...strazile nu au nume...nici una...ci doar numere...numere...numere...numere...numere....
Vezi... tiam zis ca o ia razna neuronu meu....
:)

Miju spunea...

hehe, gps... buna unealta :)
pe mine ma distreaza gps-ul colegului meu cu care merg la raliuri, ca e setat sa avertizeze cand depaseste viteza legala; la iesirea dintr-un sat striga 'ioana'(vocea gpsului): Ati depasit viteza legala! la care noi: am depasit si un camion tu fata!

Ioan Castil Valeda spunea...

Sa lasam prostiile si sa trecem la lucruri serioase: astept poze cu Miju, Lia si Rhodos la summitul FYT de la Sibiu. :P

A apărut o eroare în acest obiect gadget