Ieri am primit un comentariu anonim.
“Ma streseaza ENORM goana bloggerilor dupa audienta, dorinta de a ceste in sondaje...ca sa, ce?
ma streseaza orice fel de dorinte si orice tentativa de a le indeplini mi se pare inutila si ridicola...hei, voi care scrieti, nu v-ati saturat de cuvinte?
e clar ca ori nu avti altceva mai ...profund de facut, ori aveti asa o intensitate a trairilor si o viteza de scris care da pe dinafara....Si chiar comentati pe alti bloggeri de placere si din curiozitate intelectuala?sa fim seriosi, ne cunoastem, nu?”
Era legat de stres evident, ca la drept vorbind fiecare are dreptul sa fie stresat de cate ceva. Nu toti putem avea aceleasi (ne)linisti interioare. La un moment dat toti avem nevoie de cate un distonocalm. Pot raspunde ceva mai in amanunt acestui comentariu totusi fara a scrie povestea vietii mele.
Motivatia de a scrie pe blog, cu precizarea ca scriu si pentru altii: daca vroiam sa scriu pentru mine imi faceam un jurnal care in nici un caz nu era public. Scriu pe blog pentru ca este o forma de a interactiona cu oamenii, nefiind niste fiinte izolate. De asemenea, este forma prin care imi manifest aprobarea sau dezaprobarea asupra unor nelinisti personale si este la latitudinea fiecaruia sa citeasca sau nu ceea ce public aici.
Traficul si audienta si de ce comentam alti blogeri: Contrar ideii ca facem comentarii pe alti blogeri doar din dorinta de a ne descoperi altcineva, pot sa raspund ca un blog fara comentarii este inutil. Comentariul este o forma de respect de genul: ti-am citit postul, mi-a placut ideea, te respect deci las amprenta. Nu vad de ce este vreo diferenta intre a-i comenta pe Ciutacu si Bendeac, si a-i comenta pe Calin si Lia de exemplu.
In alta ordine de idei, sunt convinsa ca daca as scrie analize economice as avea trafic mai mare decat in prezent, deci nu cred ca scriu doar pentru a se plimba lumea pe aici. Daca as castiga ceva din publicitatea pe blog, ar fi discutabil traficul, altfel e penibil sa pui in felul asta problema.
Mesaj de incheiere pentru “Anonim”:
Spre deosebire de tine, nu imi doresc sa fiu anonima pentru ca nu imi pot sustine punctul de vedere. Orice nume ar fi fost binevenit. Cu respect.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Postări
8 comentarii:
N-are rost sa te stresezi din cauza unui anonim. Parerea mea !
Draga mea, nici eu nu înţeleg de ce bagi măcar în seamă personaje de genul ăsta. Nu vezi pe forumuri? Sunt pline de băeţi deştepţi, car ele ştiu pe toate, de la tranzacţii financiare, la politică, eurovision şi curve! Şi sportul preferat al românului nu mai e fotbalul, ci mâncatul de rahat şi contestatul oricărei idei! Înjuratul şi scuipatul oricui! Aşa că ce-i explici tu anonimului că blogul, scrisul pe blog, cititul şi comentatul sunt o altă modalitate de comunicare şi socializare? El ştie mai bine că ai o viaţă naşpa şi eşti o tristă! :))) Hai, pup fata!
Cred că trebuie să comentăm numai atunci când avem ceva de spus... Şi spun şi eu precum Geocer sau LiaLia - chiar nu are rost să te stresezi pentru musafiri care îşi dau în petec...
eu cand mi-am facut blogul ma gandeam ca o sa am comentarii multe, dar nu s-a intamplat asa
fiind foarte multe bloguri e greu sa atragi la discutii multi oameni, mai ales daca esti la inceput
acum nu mai sunt complexat de comentarii, daca am bine, daca nu asta e, poate peste 1 an o sa am :)
blogul nu e chat
de ce nu au lasat casuta de comentarii la subsol ?
e
A comenta anonim sau a nu comenta anonim...asta-i stresul meu :D
Comentam sub anonimat ca sa ne luam o masura de protectie sau o facem ca sa expunem pareri care, daca ne-am „deconspira”, n-ar mai fi atat de sincere si obiective? Eu cred intr-un oarecare subiectivism al comentariilor neanonime...ceva de genul: te citesc, stiu ca ma citesti si tu, iti las un comentariu dragutz ptr ca 1. chiar imi place ce ai scris si iti spun asta la modul cel mai dezinteresat cu putinta sau 2. poate dai si tu o raita pe blogul meu si-mi lasi si mie un comentariu...Ei, in cazul celor anonime varianta 2 ar fi evident exclusa din start, ceea ce mie, in calitate de (foarte putin probabil) viitoare blogger-itza, deocamdata doar cititoare de bloguri :D, mi s-ar parea mai fair. Dar, din pacate, cele mai multe comentarii anonime sunt atacuri la persoana sau ironii ieftine...care merita intr-adevar ignorate.
Mi-am permis aceasta "scurta" filozofie pe blogul tau ptr ca imi place cum scrii (la modul cel mai dezinteresat cu putinta :P)...si era si un subiect potrivit ptr dilema mea :))
"te respect deci las amprenta" - si eu!
Orice blogger se bucura de comentarii si ii place sa vada ca e luat in seama (pozitiv sau negativ).
In rest n-am nimic de comentat :)
Te-am citit, mi-a placut, te respect si imi las amprenta.
Prin intermediul blogurilor am "intanit" oameni cu care nu as fi intrat in contact daca netul nu venea in ajutor. Sunt intr-un oras peste mari si tari unde cred ca singurul picior de roman e al meu, si sa intru sa vb periodic cu altii ca mine imi face bine.
Cand vad ca cineva imi lasa comentariu pe blogul meu imi da o stare de bine; ma simt auzita. De asta si eu raspund celor pe care ii citesc.
Imi place ce si cum scrii chiar daca imi las mai rarut "amprenta". Imi place cum pui problema, nota ironica. Cat despre celebrul-anonim, numai de bine...
Trimiteți un comentariu