Acum cateva zile intrebam pe FB “who the f*** is Olivia
Steer?”. Auzisem de blogul ei, am citit
cateva ineptii de pe acolo, dar am considerat ca doamna imi este “mult
superioara” astfel incat a intrat in cosul de gunoi de pe history. Faptul ca
este data ca exemplu negativ in presa cu privire la principiile “sanatoase”de
urmat, nu este o mare realizare pentru nimeni. Reclama facuta respectivei doamne
e una gratuita si, din punctul meu de vedere, total nemeritata. Ce am inteles
eu din toata aceasta dezbatere este ca doamna in cauza stie sa citeasca, ba mai
mult, citeste chiar si prospecte pe care ni le da ca exemplu cu toata
convingerea (oare v-am zis ca nu e medic?). Polemica despre autism inca e
deschisa pentru ca tine de nivelul de intelegere al unor studii pro si contra
vaccinarii, dar nu vreau sa intru in polemica asta pentru ca nu sunt medic. La nivel individual,
fiecare este liber sa adopte o atitudine sau alta, dar as prefera sa fie sustinuta
de argumente.
Am citit de curiozitate prospectele a trei produse. Ma rog,
eu le citesc pe toate cand iau cate o pastila, dar nu indemn pe nimeni sa ia
furazolidon in caz de extrema urgenta (sic!).
Banalul hap de paracetamol:
Reacţii adverse rare
(afectează mai puţin de 1 utilizator din 1000)
- modificări ale trombocitelor (tulburări de coagulare)
- tulburări ale celulelor stem (tulburări ale celulelor de la nivelul
măduvei osoase, implicate în formarea celulelor din sânge)
- depresie, confuzie, halucinaţii
- ameţeli, tremurături, dureri de cap
- edem (acumulare anormală de lichid sub piele)
- tulburări de vedere
- dureri abdominale, sângerări gastrice şi intestinale, diaree, greaţă,
vărsături
- tulburări ale funcţiei ficatului, insuficienţă hepatică, necroză
hepatică (moarte a celulelor hepatice), icter (îngalbenirea pielii sau a
albului ochilor)
- mâncărime, erupţii cutanate tranzitorii, transpiraţii, pete roşii pe
piele, urticarie
- supradozaj şi intoxicaţie
Reacţii adverse foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din
10000)
- trombocitopenie (reducere a numărului trombocitelor), leucopenie
(scădere a numărului de celule albe din sânge), neutropenie (reducere a
numărului celulelor neutrofile din sânge), anemie hemolitică (distrugere anormală
a celulelor roşii din sânge)
- angioedem cu simptome precum umflarea feţei, buzelor, gâtului sau
limbii,
- reacţii alergice severe (anafilaxie)
- hipoglicemie (valori mici ale zahărului din sânge)
- dacă anterior aţi avut dificultăţi în respiraţie când aţi luat acid
acetilsalicilic (aspirină) şi/sau alte antiinflamatoare nesteroidiene şi acum
aveţi aceeaşi reacţie la acest medicament
- hepatotoxicitate (leziuni ale ficatului determinate de substanţele
chimice)
- boală severă de piele care pune viaţa în pericol prin provocarea de
erupţii cutanate, descuamarea pielii (sindrom Stevens-Johnson)
- boală de piele care pune în pericol viaţa prin provocarea de erupţii
cutanate, descuamarea pielii şi răni (necroliza epidermică)
- insuficienţă renală severă (deteriorare severă a funcţiei
rinichilor)
- boli ale rinichilor (nefrită interstiţială)
- sânge în urină (hematurie)
- imposibilitatea de a urina (anurie)
Pilula de aspirina are un prospect la fel de nasol. Dar ca sa vedeti
cat de mult va poate speria:
Au fost semnalate sângerări diverse - hematemeză, melenă, hemoragii
digestive oculte (eventual cu anemie feriprivă), epistaxis, gingivoragii,
purpură. Riscul hemoragic chirurgical este crescut. Favorizarea hemoragiilor se
menţine timp de 4-8 zile după oprirea administrării acidului acetilsalicilic.
Fenomenele de iritaţie gastrică (dureri abdominale, pirozis, greaţă, vărsături)
sunt rare dacă tratamentul se face corect. Au fost raportate cazuri de activare
a ulcerului gastro-duodenal.
Sunt posibile reacţii alergice, manifestate îndeosebi prin urticarie, edeme,
rareori astm bronşic sau reacţii anafilactice. Au fost semnalate reacţii de tip
anafilactoid la pacienţi idiosincrazici.
Au fost semnalate complicaţii infecţioase, inclusiv
sindrom Reye (encefalopatie şi afectare hepatică), la copiii trataţi cu
acid acetilsalicilic în scop analgezic şi antipiretic.
Asa-i ca nu ati avut curiozitatea de a citi toate reactiile adverse
care pot aparea? Mai luati din astea? Eu zic ca da (cu exceptia alergicilor!),
pentru ca v-ati demonstrat pana acum ca beneficiile sunt peste riscurile pe
care vi le asumati.
Si acum revin la isteria pornita ieri cu epidemia de rujeola. Cineva
spunea ca, in anii anteriori, numarul de cazuri de rujeola a fost mult mai mare
si ca asta este o reactie emotionala, manipulativa a MS de a mai vinde niste vaccin.
S-a invocat si faptul ca noi am avut
bolile copilariei si n-am patit nimic. S-o luam pe rand.
Conform datelor statistice publicate de
Centrul Național de Supraveghere şi Control al Bolilor,
evolutia rujeolei a avut un trend descendent din 2012, cu un varf de 7450
cazuri confirmate, pana la 7 cazuri confirmate in 2015 (in 2011 - 4784 cazuri,
2013 – 1159 cazuri, 2014 – 59 cazuri confirmate). Este evidenta reactia ministerului privind
epidemia, pentru ca datele raportate in anul anterior erau imbucuratoare, iar
ultimul deces inregistrat din cauza rujeolei a fost inregistrat in 2013, la un
numar aproape dublu de cazuri fata de cel inregistrat in prezent (674 - cu trei decese confirmate deja).
Chestiunea a doua se refera
la bolile noastre de copii. Conform datelor oficiale, vaccinul impotriva
rujeolei a fost introdus obligatoriu in anul 1979, deci, cel mai probabil, n-am
scapat fara sa il fac. Am avut bolile copilariei dar fiecare dintre ele a avut
o forma usoara. M-a ajutat vaccinul in sine? Prefer sa cred ca da, si dau
credit medicilor care au creat astfel de vaccinuri, pentru ca nu este o stiinta
noua si nici nu pot sa banuiesc zeci de mii de oameni destepti de teoriile
conspiratiei (cum argumenteaza unii). Mai pot veni cu argumentul poliomelitei, eradicata
in tarile dezvoltate datorita vaccinului.
Adultii de acum argumenteaza
ca ei n-au patit nimic de la rujeola sau de la oreion si ca bolile copilariei
sunt ceva firesc. Dar copiii de acum au acelasi sistem imunitar ca cei de acum
30 de ani?
In fine, nimeni nu detine
adevarul absolut, asa cum nici blogurile unor persoane fara pregatire intr-un
anumit domeniu nu sunt relevante. In toata isteria din jurul Oliviei Steer,
trag o singura concluzie: medicul nu poate fi inlocuit de google, bloguri si
alte chestii destepte care “te vindeca”pe net, iar daca o persoana ajunge in
pozitia de a fi lider de opinie, recomand calduros o mai mare responsabilitate
in informatiile si indemnurile furnizate, pentru ca ce lui ii face bine, altuia
ii face un imens rau.