Un weekend agitat in Sala Transilvania dar frumos. Dezamagirea pentru ratarea calificarii echipei Romaniei de tenis in sferturile Cupei Davis a fost compensat de spectacolul oferit de tenismenii romani si rusi. A fost frumos sa asist la meciurile unora din cei mai buni tenismeni ai lumii. Un Safin, un Youzhny, un Hanescu, un Tursunov, si nu in ultimul rand echipa noastra de dublu formata din Tecau si Copil ne-au incantat 3 zile.
Nu stiu daca voi mai trai cu atata emotie momente in care imnul nostru a fost cantat din tot sufletul de o sala intreaga. Mica galerie rusa ne-a respectat si s-a ridicat in momentele respective. Era prea emotionant. Nu pot sa nu ii admir pe cei din galeria CSU care au avut pe tot parcursul competitiei initiative frumoase. Cu zgomot, cu urale, cu batut din palme i-au incurajat pe ai nostri tot timpul si au ridicat sala in picioare.
M-am numarat printre norocoasele care au primit flori de la Tecau. Am avut deasemenea norocul sa fiu aproape de fileu si in preajma galeriei. Am simtit ca baietii nostri aveau nevoie de incurajare si mi-am nenorocit palmele cu aplauze. Am crezut pana la ultima minge a lui Hanescu in meciul 4 ca poate reveni si ca vom trai emotiile jocului decisiv.
Ar fi fost prea frumos!
PS: Pentru ca sunt rare ocaziile in care poti urmari un astfel de spectacol si pentru ca e pacat sa amestec lucrurile, am sa ma rezum in acest post doar la lucrurile frumoase si impresionante. Maine revin cu poze de la fata locului si micile barfe si rautati :).
Si se facu odata ca era un Nastratin. Un fel de Pacala asa.Poate e un pic deplasata comparatia dar lui Nastratin Pogea mi-e greu sa-i gasesc vreun element comparativ.
Si se facu el odata ca se jura ca nu mareste taxele. Ca doar asa i-a spus si Uniunea ca nu trebe marite in timp de criza. Si il tot vedem la TV cum da el explicatii ca nu se face in ruptul capului. Ca doar are si el cunostinte de economie. Ca doar se invata economie si la metalurgie si nu-mi spuneti ca nu stiati.
Si mai ca aflaram noi astia multi ca cica luam mai putini bani din februarie incepand. Ca doar e criza si trebuie sa fim solidari cu CAS-ul. Si mai aflaram ca ni se maresc si accizele. Ba ca vin altele noi ca deh, telefonul mobil e lux. Si mai aflaram noi si ca se lucreaza pe branci la noul Cod Fiscal. Si aici pazea toti astia boieri care aveti telefon si masina de firma. Sa nu va prinda fiscul ca vorbiti cu nevasta la 3 noaptea ca va baga pe gat la venituri. Mai tineti minte povestea de acum vreo 5 ani cand se dadu guvernul PSD peste cap sa ne impoziteze convorbirile personale? No pai nu’s si ei la ciolan acum? Lasa ca ne ard pe noi astia bogati. Auzi tupeu! Sa vorbesti in interes personal cu telefonul de servici! Pai pagubesti statul omule!
In fine. Si cica Nastratin Pogea se jura ca noi sa stam linistiti ca nu-i nimic adevarat. Si ia vedeti. Recunoasteti personajul?
Unul a venit odată ş-îndrăznind ca un vecin
A cerut să-i dea măgarul pentru un ceas Nastratin;
Dar nu-l am acasă astăzi: altu-i l-am împrumutat.
Măgarul din grajd dodată a răcnit într-acel ceas.
- Spui că nu-i - zise vecinul - şi na, iaca al său glas !
Iar Nastratin îi răspunse: - Ce, tu nu crezi ce-ţi spun eu ?
Mai mult crezi tu pe măgarul decât chiar cuvântul meu ?
Nota: Nastratin Pogea nu este o idee originala. Ea a venit in urma unui "interviu" de la National FM la Marele Mic Dejun cu Paul Trasca si Filip Stoler.
Pentru ca pe ultima suta de metri am primit invitatiile la Cupa Davis va anunt ca o sa sustin live echipa Romaniei. Deci sa tinem pumnii si va tin la curent cu noutatile direct de la Sala Transilvania din Sibiu!!!!! HAI ROMANIA!!!!!
Stiu. Am omis de vreo luna sa mai scriu valoarea zilnica a unitatii de fond la Fondul Global si iata ca a sarit de 10 lei. Deci azi 05.03.2009 este 10,0159 RON in crestere cu 0,05% fata de ziua precedenta.
Azi mi-a zis un prieten ca niciodata nu e prea tarziu si avea dreptate.
Acum un an am fost la ski in Austria ca cica acolo sunt partii de copii din alea albastre. Am rezolvat intai cu echipament nou si cam scump pentru gusturile mele dar no, doleantele sotului. M-am procopsit cu schiuri Fischer si clapari Head ca sa fac picioare frumoase. Am ramas aiurea in tramvai cu niste bete de capatat care imi sunt mici si incredibil de incomode dar asa a fost modelul. In Austria pus pe schiuri si era tare greu sa pricep cum pot unii sa faca scheme din alea fancy cand io deabia puteam sa stau pe loc fara sa cad. In fine. 3 zile m-a tinut aventura si am renuntat ca nu era de mine dupa ce am fost dusa pe o partie albastra punctata cu portiuni rosii.
Weekendul trecut nu puteam sa evit drumul la Straja. Erau rezervarile facute, gasca formata, deci nu aveam cum sa ma impotrivesc majoritatii. Am plecat cu gandul ca trag un chef, dorm si iara chef si ui asa trece timpul. Ghinion!!! Am evitat un urcat pe schiuri sambata dimineatza ca sunt maestra la fofilat dar la amiaz mi s-a atras atentia ca daca nu invat sa schiez nu mai pup cabana. M-am dat lovita. Ba ca ma doare capul si sunt obosita de la drum, ba ma doare burta ca nu stiu io ce am mancat, ba ca ma doare ficatul de la berea de cu seara, ba ca sunt grei claparii si ma dor picioarele in ei, nimic n-a mers :(. De voie de nevoie m-am agatat cu disperare de teleskiul bagat intre picioare si cu picioarele tepene am ajuns in varf. Nu ma intrebati ce emotii am avut pana in varf. Prima miscare cand am dat drumul la instalatie a fost aruncatul regulamentar in fund si cu miscari calculate m-am dat la un metru din calea celorlalti participanti. Cu un efort deosebit am reusit sa ma ridic si sa-mi gasesc echilibrul si mi-am dat drumul in plug paralel cu orizontul. Am prins o viteza ametitoare. 2 metri pe minut.
Nu va pot descrie peisajul pentru ca eram cu capul in nori. Si la propriu si la figurat. Nu vedeam nici ce inclinatie avea partia si nici unde se termina latimea patriei asa ca am prins curaj. O cristiana ici, una colo, incet incet am dublat si chiar triplat viteza initiala.
Cel mai ciudat mi s-a parut in final scopul schiatului. Adica 20 de minute stai la coada la teleschi si urci, pentru doar 5 minute de coborare. La capitolul asta am fost mai smechera decat aia cunoscatori pentru ca bateam partia dintr-un cap in altul si faceam si multe pauze. Fara cazaturi am ajuns la baza si am si savurat succesul primei coborari cu o bere blonda. Fundul mi-a ramas intact, la fel si mainile si picioarele.
Oricum concluzia mea dupa acest weekend fructuos in care am reusit performante demne de Alberto Tomba este ca am scapat de schi pana iarna urmatoare :D. La anul mai vedem ce ne asteapta. Sunt prea comoda pentru sportul asta.
Si ca sa intelegeti ce sentimente m-au incercat ascultati melodia urmatoare.
Stiu ca am ramas restanta la prezentarea animalelor din jurul casei dar trebuie sa le prezint si in ansamblu si in mediul in care traiesc. Este suficient sa faci o plimbare pe jos sau cu masina intr-unul din orasele patriei si ai sa intalnesti toate rasele de animale din ferma.
Pe perioada verii putem intalni marea diversitate a pasarilor din ograda dar cel mai mult se vor evidentia puicutele si gainile. Poate ca de aceea ele si sunt cele mai numeroase in ferma. Pasarile de obicei sunt pestrite si ies in evidenta cu fustele scurte si cizme animal print. Ele se considera in pas cu moda astfel ca nu lipsesc nici decolteurile generoase. Pentru ca sunt pasari, ele vor avea tendinta sa fie si frumos colorate. De cele mai multe ori excludem “frumos” din tinuta dar colorate sigur sunt. Vor iesi in evidenta datorita ciocului rosu aprins. Cand ne gandim la pasarile din ograda nu putem sa nu ne treaca prin minte bancul cu cocosul si gaina: “Ce gindeste o gaina fugarita de un cocos: "Daca fug, zice ca-s proasta, daca stau, zice ca-s curva. Mai bine ma impiedic". Pe corso de altfel, daca stai la o terasa le vezicum isi fac aparitia in grup, foarte galagioase ca niste cate, si de obicei insotite de cocosii despre care am mai povestit intr-un post anterior.
Viata din ograda este foarte interesanta din cauza boilor si a magarilor. Desi nu sunt rude, ei au un comportament destul de asemanator. Este drept ca boii sunt vazuti in mijlocul intersectiei iar magarii sunt cei care nu au treaba cu regulile, dar nu mai faci distinctie. Magarii sunt cei care mai ca te calca pe trecerea de pietoni, sunt cei care nu-ti dau prioritate, te claxoneaza cu 3 secunde inainte de a se face verde la semafor si de foarte multe ori depasesc pe linie continua. Nu trebuie sa te chinui sa mai injuri vreun magar ca sunt recunoscuti pentru nesimtirea lor.
In ferma TV si-au facut aparitia tot felul de caini dar din pacate pentru ei sunt din aia care mai mult latra si nu musca. In ograda televista avem si pisici si motani celebri. Din categoria asta nu pot sa nu-l mentionez pe motanul Felix care mai nou e curatat si spalat ca doar asa le sta bine felinelor domestice.
Nu putem sa omitem porcii din peisajul fermei. Este suficient sa vezi hartiile de pe strada si gumele aruncate in mijlocul trotuarului si ai sa intelegi ca s-au inmultit peste masura. Nu mai punem la socoteala gramajoarele de coji de seminte si mucuri de tigari din statiile de autobuz. Statiile de autobuz de fapt sunt mocirlele in care le place sa se balaceasca. Daca nu considera ca este suficient de murdar locul, ma scuzati, primitor, atunci fac pe dracul in patru ca sa ajunga la standardele dorite.
Se mai intampla, si destul de des totusi, ca scroafele sa ajunga si pe la institutii. Ele ocupa cate un loc la vreun ghiseu si cu greu pot fi facute sa reactioneze la doleante. Soriciul este foarte gros deci nu prea este comestibil la aceste specimene. Nu ne mai miram ca sunt asa greu de inghitit.
Concluziile nu sunt greu de tras. Animalele de tot soiul ne inconjoara si nu trebuie sa ne deplasam deloc pentru a vedea fauna din jurul nostru. Sa traiti bine pentru ca asupra noastra vegheaza si boul sef impreuna cu vitelul de servici, inconjurati la randul lor de multi porci, scroafe si gaini.