O leapsa

Nu am gasit in dictionar cuvantul de “leapsa” dar banuiesc care e sensul asa ca o continui aici. Am fost provocata de Lia si nu am avut incotro :) . Va insarcinez si pe voi cu leapsa asta in special pe Ramoo :D

1. Ce îţi place să faci atât de mult, încât ai plăti pentru asta?

Sex ... cred ca daca as ramane fara sot as lua-o razna ... singura chestie ca nu gasesc bordeluri pentru femei si asa devine o problema partea cu plata :D

2. Dacă ai afla astăzi că mai ai de trăit exact 5 ani, ce ai face începând de mâine?

Copii ... e singurul lucru care imi lipseste

3. Dacă ai câştiga un milion de euro neimpozabil, ai continua să faci ce faci acum?

Si mai cu sarg decat acum. Fara bani nu poti investi la bursa deci probabil ca o mare parte din bani s-ar duce pe actiuni ... mai ales la preturile de acum as inmulti probabil de vreo 3 ori milionul ala in urmatorii 3-4 ani.

4. Peste 15 ani, ce ai vrea să scrie pe prima pagină despre tine, în cel mai important ziar din ţară? Care ar fi titlul articolului?

“cum a facut primul milion” – evident ca nu ma voi incadra in astia 15 ani dar mai conteaza? :P

5. Ce vrei să spună prietenii tăi despre tine la ceremonia ta funerară?

As vrea sa taca din gura si sa bea o bere in cinstea mea. Eventual sa fumeze si o tigara sau un pachet si sa o puna de un chef.

6. Dar pe piatra ta funerară ce vrei să scrie despre tine?

“A trait cum a vrut si a murit la fel”

7. Cand erai mic ce le răspundeai celor mari la întrebarea: Tu ce vrei să te faci când vei fi mare?

Profesoara de matematica desi cochetam si cu ideea de a fi inginer ca parintii ca deh, pe vremea aia umbla vorba ca: are mama doua fete. Una e frumoasa si cealalta e inginera! .... n-am iesit inginera :)))

8. Ce ai face dacă ai şti absolut sigur, dincolo de orice dubiu, că este imposibil să eşuezi?

Mi-as face o pensiune de 5 margarete in varful muntelui. Ma voi muta acolo si ma fac cabaniera :)

9. Ce ai vrea să le spună copiii tăi nepoţilor tăi despre tine?

Ca stiam bancuri si eventual sa-i invete poeziile pe care le-am invatat la randul meu de la mama. Mi-ar place sa stiu ca se vor plange invatatoarele de ei ca stiu cantece de pahar :)))

10. Dacă ai putea acum să te proiectezi în viitor, in ultima zi a vieţii tale şi să îţi iei un interviu, care sunt trei întrebări pe care ţi le-ai adresa?

- De ce te-ai oprit la doua casnicii? (Raspuns: pentru ca am invatat sa iubesc )

- Ai fost fericita? (Raspuns: mai fericita decat 99% din populatia lumii)

- Cat este TLV-ul? (Raspuns: cu mult mai mult decat atunci cand l-am cumparat :P)

Ma enervez cand .....

Ca principiu:

- ma enervez cand vad prostia si impertinenta etalata la TV si in ziare

- ma enervez cand se promoveaza incultura

- ma enervez cand vad violenta la stiri

- ma enervez cand sunt tratata cu ignoranta in spital

- ma enervez cand vanzatoarea de la magazin ma sfideaza

- ma enervez cand functionarul public ma persifleaza

- ma enervez cand vad greseli gramaticale la tot pasul

- ma enrvez ca sunt luate de model toate pseudovedetele

- ma enervez ca lumea nu mai citeste carti

- ma enervez ca nu mai exista respect

- ma enervez ca nu pot schimba lumea

Pe tine ce te enerveaza ?

"Uameni" printre noi II

Continui seria inceputa zilele trecute cu un post despre alt om despre care nu se va scrie nicaieri altundeva decat aici.

Al doilea episod – Sudorul

La micuta firma a tatalui meu exista un personaj pitoresc. Sudorul. Este pitoresc pentru ca nu are si nici n-a avut vreodata o viata usoara. Este din generatia celor care au facut o scoala profesionala pe vremea raposatului, cand toata lumea trebuia sa aiba o meserie. Nu are vocatie de sudor si nici inteligenta necesara. Este un simplu executant in sensul ca stie sa tina aparatul de sudura in mana. Nu stie sa citeasca un desen daramite sa il execute singur. Cam asta ar fi imaginea. Ce are insa acest om, pe langa un IQ foarte scazut, este recunostinta si felul in care si-o manifesta.

Inainte sa fie angajat la noi a lucrat la un nenorocit care l-a tratat ca pe un sclav. In schimbul unei incaperi in incinta depozitului unde lucra, si a unui salariu minim pe economie, acest om era zi lumina la dispozitia patronului. Era angajat ca muncitor necalificat si facea tot ce i se spunea, adica era descarcator/incarcator, om de servici, taietor de lemne etc.

In 2004 aveam nevoie de un sudor si cineva l-a trimis la noi. Nu va pot descrie surprinderea de pe fata lui cand s-a trezit cu un salariu dublu, bonuri de masa, servici de 8 ore. Isi facea probleme la ora 3 cand trebuia sa plece acasa ca ce va zice matusa lui, la care s-a mutat, ca ajunge asa repede acasa.

Ce admir eu la acest om cu care nu poti lega 2 vorbe este faptul ca isi stie locul. Inca mai are traume de la bataile primite de-a lungul anilor si daca greseste ceva nici macar nu te poti enerva pe el ci mai repede iti trezeste compasiune. In astia 5 ani de cand e la noi a reusit sa puna deoparte pentru casa de la tara a parintilor parchet, faianta, gresie, totul fara sa stie matusa de care se ascunde ca un copil, desi are 40 de ani.

Cu siguranta nu va ajunge pe prima pagina a ziarelor. Nici nu va avea vreodata pretentia. Dar este UN OM printre noi.

Expresia zilei

Radu Soviani, TMCTV:
"Ce a declarat guvernatorul Isarescu despre cursul euro/leu? N-a declarat nimic !"
:D

Din categoria: Intrebari fara raspuns

"Uameni" printre noi I

Si ui asa s-a gandit neuronul sa miste. E bine ca are loc mult. Nu ca as avea capul mare dar cu siguranta partea din creier alocata gandirii e destul de aerisita.

Ce-mi trecu mie prin gand. Sa scriu despre oameni de care cu siguranta nu va scrie nimeni de acum inainte si nici n-a scris vreodata cineva.

Primul episod – Femeia de servici

Nu va ganditi ca e vreo diva de 1.80 si 90/60/90. Nu e nici blonda dar indeplineste multe din calitatile uneia.

Femeia de servici, sau mai bine zis « agentul ecologic » al firmei, are o viata ca in telenovele. Nu e bogata, are copii, are un sot betiv, isi ia concedii medicale cand ti-e lumea mai draga etc. Nimic deosebit. Toti avem drepturile noastre nu?

Ce o face totusi pe ea deosebita? Pai simplu. Am ghinionul de a avea biroul in alta parte a cladirii fata de restul colegilor. Am un praf in birou pe care nu il impart cu nimeni. Am niste geamuri deosebit de « curate » ca doar trec tirurile pe acolo. Io am de toate ati zice. Ea imi tot promite de jumate’ de an ca vine si la mine cu aspiratorul. Imi promite ca vine cu carpa. Mi-a dat la promisiuni de nu le pot duce. Nici nu stiti cat de darnica sunt. Sunt de-a dreptul altruista. Io tot vreau sa-i dau si ea nu si nu. Nu vrea sa-mi ia praful si basta. Refuza cu desavarsire. N-apoi io m-am gandit ca poate de Pasti ii fac un cadou. Serios. Ii fac cadou o carpa si niste timp, poate totusi anul asta trece si pe la mine in vizita, macar din curtoazie.

Vedeti voi pe ce imi consum neuronul ? S-a ales praful de el saracul.

PS : No numai pentru ca e asa banal subiectul nu apare « femeia de servici » pe prima pagina a ziarelor c-a dres si c-a facut .... sic !

Crize

Ne-am mai lipit de-o criza. Asta cu gazu’. S-o gandit cineva ca n-aveam destule asa ca ni s-au umplut ziarele si televiziunile cu un nou news alert.

Am inceput foarte bine anul asta nou. Avem parte de o criza financiara, de una economica, de una in Gaza, de una cu profesori si amu de una a gazelor. S-a intors lumea cu susu’n jos. Ca de obicei suntem optimisti si nu ne bagam capu’n nisip ca strutu si nu zicem c-o trece si asta. Discutam si parlamentam, ca de obicei. Mai ceva ca pe OTV cu Elodia si Diana nu-stiu-cum. Ni s-a umplut blogosfera de subiecte care mai de care mai de importanta nationala si internationala. Ni s-a umplut tot. Nici nu mai stii ce sa dezbati acum. Mai bine dam cu banul si vedem ce mai nimerim si la ce mai suntem specialisti. Cu siguranta n-avem criza de subiecte.

Tara lu’ Papura Voda. Oricum, bine ca avem guvern ca o criza politica ne mai lipsea acum. S-au gandit mai marii astia ai nostri ca ne ajung subiectele pentru ianuarie. Las ca o pun ei de o criza din asta noua prin februarie martie, poate scapam pana atunci de frig.

In rest, numa’ de bine.

Macar de-as fi scapat de gripa, dar m-am ales si cu una din asta sa ma satur

Un an nou

Chestia asta cu urarile de bine de sarbatori ma cam deprima. La fel am urat si am primit si la sfarsitul lui 2007 si din pacate nu s-a aratat. Din contra. Nu imi aduc aminte vreun an mai prost decat 2008. Poate ca meseria m-a facut sa nu imi fie bine de pe la inceputul lui 2008 si criza am resimtit-o mai repede decat majoritatea. Dar nu faptul ca bursa a fost in cadere libera mi-a stricat tot anul ci alte evenimente mai de suflet.
Nu ma pricep deloc la felicitari. Nu ma pricep sa le formulez cum trebuie si ma amuza ca in fiecare an apar tot alte minuni de cules pe internet. E plin de talentati de ce sa nu recunoastem. Pentru mine cel putin sunt mai frumoase urarile clasice si simple dar care vin din suflet. Nu ma incanta cu nimic sa primesc felicitari si urari pe telefon de la persoane cu care vorbesc odata pe an poate. Sunt trecuta intr-o lista si mi se trimite un mass.
Imi propusesem sa fac uitate sarbatorile astea care si asa au fost umbrite..... nu am sa le uit pentru ca sunt primele dintr-un sir lung de sarbatori fara cea mai draga persoana mie.
Daca cineva imi va spune acum ca anul ce a venit va fi mai bun ca cel trecut , am sa il cred pe cuvant. E prima oara cand speranta s-a transformat in certitudine. Sunt o optimista de fel dar am si picioarele bine infipte in pamant.
Fiind primul post din 2009 va fac si eu o urare, cu mentiunea ca e din tot sufletul:
La multi ani si multa sanatate in anul ce a inceput, voua si familiilor voastre!!!